Acte necesare

EXTRAS DIN CODUL DE PROCEDURA CIVILA

 

Cartea II – Procedura contencioasa

Titlul I – Partile

Capitolul I – Folosinta si exercitiul drepturilor procedurale
Art. 41
Orice persoana care are folosinta drepturilor civile poate sa fie parte in judecata. Asociatiile sau societatile care nu au personalitate juridica pot sta in judecata ca parate, daca au organe proprii de conducere.

Art. 42
Persoanele care nu au exercitiul drepturilor lor nu pot sta in judecata decat daca sunt reprezentate, asistate ori autorizate in chipul aratat in legile sau statutele care randuiesc capacitatea sau organizarea lor.

Art. 43
Lipsa capacitatii de exercitiu a drepturilor procedurale poate fi invocata in orice stare a pricinii.
Actele de procedura indeplinite de cel care nu are exercitiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul incapabilului sau curatorul acestuia va putea insa confirma toate sau numai o parte din aceste acte.
Reprezentantul incapabilului, curatorul sau consiliul judiciar va putea, insa, ratifica toate sau parte din aceste acte.

Art. 44
In caz de urgenta, daca persoana fizica lipsita de capacitatea de exercitiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanta, la cererea partii interesate, va putea numi un curator special, care sa o reprezinte pana la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanta va putea numi un curator special in caz de conflict de interese intre reprezentant si cel reprezentat sau cand o persoana juridica, chemata sa stea in judecata, nu are reprezentant legal.
Dispozitiile alin. 1 se aplica, in mod corespunzator, si persoanelor cu capacitate de exercitiu restransa
Numirea acestor curatori (nn: a se vedea Codul Familiei) se va face de instanta competenta sa hotarasca asupra cererii de chemare in judecata.

Art. 45
Ministerul Public poate porni actiunea civila ori de cate ori este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si in alte cazuri expres prevazute de lege.
In cazul in care procurorul a pornit actiunea, titularul dreptului la care se refera actiunea va fi introdus in proces. El se va putea folosi de dispozitiile prevazute in art. 246, 247 si 271-273, iar in cazul in care procurorul si-ar retrage cererea, va putea cere continuarea judecatii.
Procurorul poate pune concluzii in orice proces civil, in oricare faza a acestuia, daca apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept, a drepturilor si libertatilor cetatenilor.
In cazurile anume prevazute de lege, participarea si punerea concluziilor de catre procuror sunt obligatorii.
Procurorul poate, in conditiile legii, sa exercite caile de atac impotriva oricaror hotarari, iar in cazurile prevazute de alin. 1 poate sa ceara punerea in executare a hotararilor pronuntate in favoarea persoanelor prevazute la acel alineat

Art. 45^1
Actele procesuale de dispozitie reglementate de art. 246, 247 si 271-273 sau de alte dispozitii legale, facute in orice proces de reprezentantii persoanelor prevazute la art. 45 alin. 1, nu vor impiedica judecata, daca instanta apreciaza ca ele nu sunt in interesul acelor persoane

Art. 46
Abrogat prin Decretul nr. 38 din 16/02/1959.
Capitolul II – Persoanele care sunt impreuna reclamante sau parate
Art. 47
Mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatiune comuna ori daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza.

Art. 48
Actele de procedura, apararile si concluziile unuia dintre reclamanti sau parati nu pot folosi nici pagubi celorlalti. Cu toate acestea, daca prin natura raportului juridic sau in temeiul unei dispozitii a legii, efectele hotararii se intind asupra tuturor reclamantilor sau paratilor, actele de procedura indeplinite numai de unii din ei sau termenele incuviintate numai unora din ei pentru indeplinirea actelor de procedura folosesc si celorlalti. Cand actele de procedura ale unora sunt potrivnice celor facute de ceilalti, se va tine seama de actele cele mai favorabile. Reclamantii sau paratii care nu s-au infatisat sau nu au indeplinit un act de procedura in termen vor continua totusi sa fie citati.
Capitolul III – Alte persoane care pot lua parte la judecata

Sectiunea I – Interventia
Art. 49
Oricine are interes poate interveni intr-o pricina ce se urmeaza intre alte persoane. Interventia este in interes propriu cand cel care intervine invoca un drept al sau. Ea este in interesul uneia din parti cand sprijina numai apararea acesteia.

Art. 50
Cererea de interventie in interes propriu va fi facuta in forma prevazuta pentru cererea de chemare in judecata. Ea se poate face numai in fata primei instante si inainte de inchiderea dezbaterilor. Cu invoirea partilor, interventia in interes propriu se poate face si in instanta de apel.

Art. 51
Cererea de interventie in interesul uneia din parti se poate face chiar inaintea instantei de recurs.

Art. 52
Dupa ascultarea partilor si a celui care intervine, instanta va hotari asupra incuviintarii in principiu a interventiei. Incheierea nu se poate ataca decat o data cu fondul. Dupa incuviintarea in principiu, instanta va dispune comunicarea interventiei si, in cazurile in care intampinarea este obligatorie, va soroci termenul in care aceasta va trebui depusa.

Art. 53
Cel care intervine va lua procedura in starea in care se afla in momentul admiterii interventiei; actele de procedura urmatoare se vor indeplini si fata de cel care intervine.

Art. 54
In interventia facuta in interesul uneia din parti, cel care intervine poate face orice act de procedura care nu este potrivnic interesului partii in folosul careia intervine.

Art. 55
Interventia se judeca o data cu cererea principala. Cand insa judecarea cererii ar fi intarziata prin interventia in interes propriu, instanta poate hotari despartirea ei spre a fi judecata deosebit.

Art. 56
Apelul sau recursul facut de cel care intervine in interesul uneia din parti se socoteste neavenit, daca partea pentru care a intervenit nu a facut ea insasi apel sau recurs.

Sectiunea II – Chemarea in judecata a altor persoane
Art. 57
Oricare din parti poate sa cheme in judecata o alta persoana care ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul. Cererea facuta de parat se depune o data cu intampinarea. Cand intampinarea nu este obligatorie, cererea se va depune cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Cererea facuta de reclamant se depune cel mai tarziu pana la inchiderea dezbaterilor inaintea primei instante. Cererea va fi motivata si se va comunica atat celui chemat, cat si partii potrivnice. La exemplarul cererii destinat celui chemat se vor alatura copii de pe cererea de chemare in judecata, intampinare si de pe inscrisurile de la dosar.

Art. 58
Cel chemat in judecata dobandeste calitatea de intervenient in interes propriu, iar hotararea ii va fi opozabila

Art. 59
In cazul prevazut de art. 58, cand paratul chemat in judecata pentru o datorie baneasca recunoaste datoria si declara ca voieste sa o execute fata de cel care isi va stabili judecatoreste dreptul, el va fi scos din judecata daca depune suma datorata. In acest caz, judecata va urma numai intre partea reclamanta si cel chemat in judecata.

Sectiunea III – Chemarea in garantie
Art. 60
Partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte, in cazul cand ar cadea in pretentiuni cu o cerere in garantie sau in despagubire. In aceleasi conditii, cel chemat in garantie poate, la randul sau, sa cheme in garantie o alta persoana.

Art. 61
Cererea va fi facuta in conditiile de forma pentru cererea de chemare in judecata. Cererea facuta de parat se va depune o data cu intampinarea; cand intampinarea nu este obligatorie, cererea se va depune cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Cererea de chemare in garantie facuta de reclamant se poate depune, pana la inchiderea dezbaterilor, inaintea primei instante.

Art. 62
Instanta va dispune ca cererea sa fie comunicata celui chemat in garantie si, daca intampinarea este obligatorie, va soroci termenul in care aceasta urmeaza sa fie depusa de cel chemat in garantie.

Art. 63
Cererea de chemare in garantie se judeca o data cu cererea principala. Cand judecarea cererii principale ar fi intarziata prin chemarea in garantie, instanta poate dispune despartirea ei spre a fi judecate deosebit.

Sectiunea IV – Aratarea titularului dreptului
Art. 64
Paratul care detine un lucru pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept asupra unui lucru va putea arata pe acela in numele caruia detine lucrul sau exercita dreptul, daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului.

Art. 65
Cererea privitoare la aratarea titularului dreptului va fi motivata si se va depune o data cu intampinarea, iar, daca aceasta nu este obligatorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Cererea va fi comunicata celui aratat ca titular, impreuna cu citatia, copiile de pe cerere si inscrisurile de la dosar.

Art. 66
Daca cel aratat ca titular recunoaste sustinerile paratului si reclamantul consimte, el va lua locul paratului, care va fi scos din judecata. Cand cel chemat nu se infatiseaza sau tagaduieste aratarile paratului, se vor aplica dispozitiile art. 58.
Capitolul IV – Reprezentarea partilor in judecata
Art. 67
Partile pot sa exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar. Mandatarul cu procura generala poate sa reprezinte in judecata pe mandant, numai daca acest drept i-a fost dat anume. Daca cel care a dat procura generala nu are domiciliu si nici resedinta in tara, sau daca procura este data unui prepus, dreptul de reprezentare in judecata se presupune dat.

Art. 68
Procura pentru exercitiul dreptului de chemare in judecata sau de reprezentare in judecata trebuie facuta prin inscris sub semnatura legalizata; in cazul cand procura este data unui avocat, semnatura va fi certificata potrivit legii avocatilor.
Dreptul de reprezentare mai poate fi dat si prin declaratie verbala, facuta in instanta si trecuta in incheierea de sedinta.
Mandatul este presupus dat pentru toate actele judecatii, chiar daca nu cuprinde nici o aratare in aceasta privinta; el poate fi insa restrans numai la anumite acte sau pentru anumita instanta.
Daca mandatul este dat unei alte persoane decat unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii decat prin avocat, cu exceptia consilierului juridic care, potrivit legii, reprezinta partea.
Asistarea de catre avocat nu este ceruta doctorilor sau licentiatilor in drept cand ei sunt mandatari in pricinile sotului sau rudelor pana la al patrulea grad inclusiv.
De asemenea asistarea de catre avocat nu este ceruta la judecatorii cand partea este reprezentata prin sot sau ruda pana la al patrulea grad inclusiv.

Art. 69
Recunoasterile privitoare la drepturile in judecata, renuntarile, cum si propunerile de tranzactie nu se pot face decat in temeiul unei procuri speciale.
Avocatul care a asistat pe o parte la judecarea pricinii, chiar fara mandat, poate face orice acte pentru pastrarea drepturilor supuse unui termen si care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp.
El poate sa exercite de asemenea orice cale de atac impotriva hotararii date; in acest caz insa, toate actele de procedura se vor indeplini numai fata de partea insasi.

Art. 70
Cand dreptul de reprezentare izvoraste din lege sau dintr-o dispozitie judecatoreasca, asistarea reprezentantului de catre un avocat nu este obligatorie.

Art. 71
Mandatul nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca acesta a devenit incapabil. Mandatul dainuieste pana la retragerea lui de catre mostenitori sau de catre reprezentantul legal al incapabilului.

Art. 72
Renuntarea sau retragerea mandatului nu poate fi opusa celeilalte parti decat de la comunicare, afara numai daca a fost facuta in sedinta in prezenta partii. Mandatarul care renunta la imputernicire este tinut sa instiinteze atat pe cel care i-a dat mandatul cat si instanta, cu cel putin 15 zile inainte de termenul de infatisare sau de implinirea termenelor cailor de atac.

Art. 73
Abrogat, oug nr. 138/2000

CBCIRSM
Romania SanMarino
Mediatori Romania
Mediatori Bucuresti
Avocat Anghel
Avocat Anghel
Fundatia Folk Art
Fundatia Folk Art